Tipărire
Solesti jud Vaslui 

 Comuna Soleşti este aşezată în Podişul Central Moldovenesc, pe malul stâng al râului Vasluieţ. Comuna are în componenţa sa următoarele sate: Bouşori, Iaz, Satu Nou, Şerboteşti, Soleşti, Ştioborani, Valea Siliştii.
 Prima atestare a satului Solești are loc într-un uric al lui Ștefan cel Mare din 10 martie 1502, în care se menționează că localitatea a fost întemeiată de stolnicul Toma Solescul, mort în Bătălia de la Vaslui din anul 1475. Prin acel document vechi se întărește stolnicului Toader Toc satul Solești pe Vaslui, primit de la Marenca, fiica lui Mihul Epure, nepotul lui Toma Solescul, în schimbul satului Folești de pe Crasna. Moşia Soleşti a fost mult timp în proprietatea familiei Rosetti-Solescu din care se trage Doamna Elena Cuza.
 Arta populară este reprezentată de ţesăturile de interior de o mare varietate ( covoare, stergare, lăicere). Este ramarcabil faptul că ţesătoarele mai în vârstă au transmis noilor generaţii tehnicile lor si preocupările artistice, asa că întâlnim fete foarte tinere preocupate de ţesut.
 Costumul popular datorită împrejurărilor istorice specifice nu s-a păstrat integral, însă se confecţionează ii, cojoace si alte piese disparate folosite unele dintre ele cu ocazia sărbătorilor sau în cadrul obiceiurilor de iarnă. De asemenea în comună sunt foarte puternice, tradiţiile răzesesti, satele Bousori, Valea Silistei, Stioborăni fiind integral de răzesi.
 Dansurile populare din zonă practicate la nunţi, cumetrii si în toate zilele de sărbătoare sunt valorificate într-un mod superior si organizat în cadrul Ansamblului folcloric ,,Mioriţa,,. Acest ansamblu a susţinut spectacole si a participat la concursuri atât în judeţ, în ţară, cât i în Republica Moldova. Susţinerea muzicală este realizată de interpreţi instrumentali din localitate si de un grup vocal. Din generaţia tânără se remarcă solisti vocal – instrumental care au obţinut premii la concursuri judeţene si naţionale si au participat la emisiuni de televiziune.
 O bogăţie folclorică aparte o întâlnim cu ocazia obiceiurilor de iarnă unde pe raza comunei se practică teatru popular: Banda lui Bujor si haiducii. La curţile gospodarilor poposesc de Crăciun colindătorii iar la Anul Nou se interpretează mai multe variante de Plugusor, Capra.

Obiective:

  • Conacul Solescu Rosetti – este un conac in ruine care se afla in satul Solesti din judetul Vaslui (la o distanta de 15 km de Vaslui, pe DN 24, spre Iasi) si care a fost construit de catre familia Rosetti-Solescu in secolul al XIX-lea. Ansamblul curtii boieresti de la Solesti se afla pe “Lista monumentelor istorice din judetul Vaslui 2004” la nr. 400. A fost construit în anul 1828 de către Iordachi si Catinca Rosetti din ramura Solescu a acestei mari familii boieresti care a dat domnitori si mari dregători Moldovei si era înrudită cu familia Sturza. Edificiul este înconjurat de un parc având unele specii rare de arbori având în imediata apropiere o biserică ce a fost ctitorită tot de familia Rosetti, iar în curtea bisericii se găsesc mormintele familiei, între care si cel al Elenei Cuza. Menţionăm că prima doamnă a României si-a petrecut aici copilăria alături de fraţii săi iar in saloanele castelului s-au desfăsurat logodna si nunta cu Alexandru Ioan Cuza. Din pacate, conacul Solescu Rosetti, compus din patru monumente: conacul propriu zis, parcul cu arbori seculari, zidul de incinta si Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, s-a degradat continuu până în zilele noastre.
  • Biserica din lemn Sfântul Nicolae din Ştioborăni –Biserica de lemn a fost construită în mijlocul unei păduri, în anul 1726, de clucerul Grigoraş Mardare. În urma cutremurului din anul 1940 şi a alunecării terenului, biserica a fost mutata pe locul actual, fiind “recostituită întocmai” între anii 1941-1943. Biserica “Sf. Nicolae” din Ştioborăni, în ansamblul său, monument de arhitectură populară unic prin realizarea sistemului de boltire, a stâlpilor despărţitori dintre naos şi pronaos ce ţin de aşa numitul “baroc moldovenesc“, a adaptării planului şi decoraţia faţadelor aflate la confluenţa dintre arta populară şi cea cultă, “constituie un valoros exemplar al arhitecturii populare în lemn din ţinuturile de mijloc ale Moldovei”.
  • Biserica Sf. Nicolae din satul Bousori - ridicată în anul 1842. Biserica a fost ridicată folosindu-se ca material aşa numita paiantă, dar numeroasele cutremure şi intemperii la care a rezistat mai bine de un secol a făcut ca în anul 1959 să fie ridicată actuala Biserică închinată tot Sf. Ierarh Nicolae. Actuala biserica este construita stil nava cu turla deschisa pe naos, oferind un spatiu destul de generos pentru nevoile spriritual membrilor acestei mici comunitati.
  • Biserica Sf. Nicolae din satul Valea Silistii – construita in anul 1885. Stilul construcţiei este identic cu cel al Bisericii din satul Bouşori, stil navă cu turlă pe pronaos care serveşte ca şi clopotniţă.
  • Biserica parohială cu hramul “Sfântul Ierarh Nicolae”- sat Serbotesti. Prima biserica a fost restaurată în anul 1817 de către Teodor Buhuş. Faptul că biserica a fost restaurată înseamnă că exista deja cu mult înainte şi avea hramul “Sfânta Înviere”. Între anii 1932 – 1934 biserica a fost mutată la o distanţă de 30m spre sud de lacul vechi, in luna iulie a anului 1986 un foc mistuitor avea să transforme în scrum biserica si intre anii 1986 – 1989 s-a construit la o distanţă de 50m spre vest de locul vechii biserici arse, actualul lăcaş de cult. 
 DSCN0244